Soldul Germaniei pare sa fi intrat in jocul de poker politic, ca asul din maneca lui Basescu. Care ii asigura bunavointa Guvernului Federal, cu conditia sa ramana in maneca. Miza? Viitorul mandat de presedinte. Cartile? Ministrul de Externe Teodor Baconschi, dorit de Basescu drept succesor la Cotroceni, este sustinut fatis de Fundatia oficiala a crestin-democratilor lui Merkel, Konrad Adenauer Stiftung (KAS). Nu direct ca prezidentiabil, ci in calitate de lider al proaspat-infiintatei Fundatii Crestin Democrate, astfel incat relatia sa para platonica, la nivel de doctrina.
Teodor BaconschiTeodor Baconschi

KAS pompeaza deja credibilitate in imaginea lui Baconschi, branduit pentru cursa electorala ca un fin intelectual „crestin democrat”. Potrivit unor surse apropiate MAE, KAS nu ar pompa doar credibilitate, ci si fonduri in conturile fundatiei lui Baconschi.

Scenariul unei posibile implicari a Guvernului Federal in sustinerea planurilor lui Traian Basescu pentru a-si asigura succesiuneal la Cotroceni este completat de ultimele evenimente legate de activitatea de culise a comisiei infiintate ad-hoc de Banca Nationala pentru studiul chestiunii creantei. La inceputul acestei saptamani, Virgil Stoenescu, membru in Consiliul de administratie al BNR,  l-a contactat pe Radu Golban – cercetatorul care a descoperit si studiat problema datoriei Germaniei – si l-a anuntat ca „pisica” soldului a fost pasata, spre cercetare, in curtea lui Baconschi, la Ministerul Afacerilor Externe. Stoenescu l-a indemnat pe Golban sa-l sune pe Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Bancii Centrale, care, la randul sau, a justificat delegarea subiectului catre MAE prin faptul ca BNR nu gaseste suficiente documente in arhivele sale pentru a formula o concluzie. O modalitate prin care BNR s-a descarcat „elegant” de subiect, fara sa-si asume vreo raspundere.

Radu Golban nu-si ascunde stupefactia:

„Nu inteleg de ce BNR nu a accesat documentele de la Banca Internationala a Reglementelor de la Basel, care pot fi consultate si care sunt suficiente pentru a proba existenta soldului. Daca intre cele doua tari ar fi intervenit o compensare a varfului de clearing, acest lucru ar fi fost consemnat obligatoriu in arhivele de la Basel, insa nu exista un astfel de document.”

„Intelectualii lui Basescu”, conectati la crestin-democratia germana

Mutarea inexplicabila a Bancii Nationale capata semnificatie in peisajul „rotirii de cadre” regizat de PDL- aripa Basescu. Democrat-liberalii au inceput sa cocheteze cu doctrina crestin-democrata prin mai 2010, perioada in care Radu Golban cauta sa isi publice articolul pe tema soldului in presa din Romania. O prima iesire publica pe aceasta tema ii apartine lui Teodor Baconschi, la acea vreme inca neinregimentat in PDL, insa cunoscut ca om de incredere al lui Traian Basescu. Ministrul de Externe a sustinut pe 13 mai conferinta „Rolul democratiei crestine in reconstructia dreptei romanesti”, organizata de Fundatia Konrad Adenauer (KAS), ONG-ul oficial al celui mai puternic partid german, Uniunea Creștin-Democrată, condus de cancelarul Angela Merkel.

Ca toate fundatiile de partid din Germania, KAS este finantata aproape in exclusivitate (97-98%) din bani publici (de la stat). Toate proiectele externe sunt supervizate de Ministerul de Externe german. La acea data, vicepresedintele PDL, Valeriu Stoica, l-a invitat pe Baconschi sa se inscrie in PDL, lansand ideea ca a sosit momentul ca grupul de opinie crestin-democrata sa-si faca simtita prezenta in partid. Si ca aceasta ar putea fi o solutie pentru reinventarea credibilitattii erodate a formatiunii prezidentiale. Noua pista doctrinara avea avantajul de a atrage simpatia partidului lui Merkel, de a atinge sensibilitatile crestine ale electoratului dezamagit si de a produce „actiuni caritabile” perfect acoperite ideologic.

In acest context, subiectul soldului a picat cum nu se poate mai bine, ca moneda de schimb pentru bunavointa Germaniei. Lucrurile au inceput sa se precipite in iunie, cand ministerele de resort (Finante, Afaceri Externe), Presedintia si BNR isi pasau problema creantei ca pe un cartof fierbinte. Spre sfarsitul lui iunie, vicecancelarul şi ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle vine in Romania la invitaţia lui Teodor Baconschi, insotit de o delegaţie parlamentară germană. Westerwelle anunta cu aceasta ocazie vizita cancelarului Angela Merkel din octombrie. Tot in acea perioada Baconschi inscrie Fundatia Crestin Democrata (FCD) la tribunal, printre fondatori fiind ex ministrul culturii Teodor Paleologu, ex ministrul tineretului Sorina Plăcintă şi senatorul PDL Şerban Rădulescu.

Vestile despre noua fundatie apar in mass-media la sfarsitul lui iulie, cand presa scrie ca greii PDL, printre care Blaga, Boc si Udrea, îşi pregătesc replierea pe platforma lui Baconschi, cu girul lui Traian Băsescu, interesat să refacă până în 2012 partidul căzut în sondaje.

In paralel, Institutul de Studii Populare (ISP), ONG-ul oficial al PDL, isi anunta noua conducere, postul de director general fiind ocupat, la 6 iulie, de Thomas Kleininger, fost director la Institutul de Studii Liberale al PNL, traducator al lui Heidegger si „nominalizat” in 2009 de Ioan T Morar, unul dintre „intelectualii lui Basescu”, drept alternativa pentru „premierul neamt” propus de Opozitie. Un alt semn ca democrat-liberalii incearca sa cultive relatiile cu Berlinul.

La sfarsitul lui septembrie, imediat dupa ce Traian Basescu il nominalizeaza pe lista scurta a potentialilor candidati la presedintie, Teodor Baconschi adera la PDL, declarand ca isi „asuma” alaturi de ceilalti membri ai partidului „un proiect dedicat binelui comun”. Ulterior seful statului restrange si mai mult lista scurta si declara, la PRO TV: „pentru Preşedinţia României m-aş uita la oameni de gen Baconschi, poate Preda (…) Cu Baconschi, în perioada cât a fost consilier la Cotroceni, am constatat că avem viziuni foarte apropiate cu privire la cum ar trebui să evolueze societatea.”

Momentul Merkel. Lansarea oficiala a Fundatiei lui Baconschi.

Pe 13 octombrie, la o zi dupa vizita cancelarulul Angela Merkel la Bucuresti, Baconschi isi lanseaza cu mare fast Fundatia Crestin Democrata (FCD),.la Ateneul Roman. La eveniment participa toti greii PDL, printre care Vasile Blaga, Elena Udrea, Adriean Videanu, Roberta Anastase, Valeriu Stoica si mai multi consilierii prezidențiali. Bernhard Vogel, Președintele de onoare al Fundației Konrad Adenauer (sediul central) isi citeste discursul de lansare in tandem cu Teodor Baconschi.

„Cred că putem marca împreună sfârşitul unui ciclu politic, începutul altuia, rescrierea regulilor de joc”, spune ministrul de Externe la lansare. La randul sau, Vogel puncteaza ca „Germania vrea să ajute România,  creştin-democraţii din Germania vor să îi ajute pe cei din România, Fundaţia Konrad-Adenauer vrea să va fie un partener de încredere şi vă oferă tot sprijinul şi ajutorul.”

Nuantele discursului sunt importante pentru ca, la intrebarile CorectNews in legatura cu natura relatiilor dintre cele doua fundatii, Adrian Papahagi, vicepresedinte FCD, director adjunct al ISP si consilier al lui Baconschi, a declarat: „Nu am avut nicio misiune comuna in afara de evenimentul lansarii propriu-zise, la care a vorbit presedintele de onoare al Fundatiei KAD. Colaborarea noastra este la nivel informal. Nu am semnat un parteneriat de colaborare, nu am primit niciun eurocent de la Fund KAS, nu am cerut niciun eurocent.”

De unde vin banii FCD?

Omul de afaceri Eugen Anca a auzit, insa, o alta varianta de la un oficial de rang inalt de la MAE, care i-ar fi recomandat „sa se intereseze de unde provin fondurile uriase care alimenteaza de cateva luni Fundatia condusa de Baconski”, pentru a lamuri embargoul total instituit de autoritatile romane pe tema soldului Germaniei. Potrivit sursei, factura sindrofiei la Ateneu ar fi fost achitata de Fundatia Hans Seidel (HSS) – ONG-ul oficial al Uniunii Crestin Sociale, aflata la guvernare alaturi de partidul lui Merkel – iar costurile de infiintare si existenta a FCD ar fi finantate masiv de Fundatia Konrad Adenauer. Ambele fundatii sunt finantate, la randul lor, din fondurile Ministerului Federal pentru Afaceri Interne şi ale Ministerului Federal pentru Colaborare şi Dezvoltare Economică, adica din banii contribuabilului german.

De ce ar avea nevoie de multi bani Fundatia lui Baconschi? Raspunde chiar Adrian Papahagi: „Vom inaugura in curand, in ianuarie 2011, mai multe filiale ale fundatiei care vor da un semn de solidaritate sociala, dar nu mita electorala si nu vor pleca cu punga de faina. E vorba de solidaritate crestina, e vorba de oameni batrani, e vorba de copii.”

De unde vin banii? Exclusiv de la „donatori privati”, ne asigura Papahagi. Insa declaratiile sale, potrivit carora „KAS nu ne finanteaza, nu le-am cerut finantare, nu este vorba despre vreo finantare nici pentru anul in curs, nici pentru 2011” se cam contrazic cu cele ale lui Holger Dix, director KAS pentru Romania si Republica Moldova, care afirma, pentru CorectNews ca, desi KAS nu ar fi contribuit financiar la lansarea FCD, „are planuri foarte strânse cu Fundaţia. Proiectul colaborarii este, in acest moment, in discutie. În contextul unei astfel de cooperări, s-ar putea foarte bine ajunge la un sprijin financiar de la KAS.”

O subtila incongruenta exista si intre afirmatiile lui Papahagi si cele ale directorului executiv al FCD, omul de afaceri Valeriu Nistor, care explica, prudent: „Relatiile sunt de parteneriat si doctrinare, dar si la nivel personal intre conducerea fundatiei si KAD si conducerea FCD – ma refer aici la d-l presedinte Baconschi si la d-l Papahagi. In ce priveste sustinerea directa si cea materiala, sa-i spunem, in masura in care cunostintele mele sunt corecte, nu exista o asemenea sustinere deocamdata (…) Sigur ca, daca in viitor vom avea nevoie sa finantam alte proiecte comune, o vom face. Deocamdata nu exista discutii concrete in aceasta privinta.” Reprezentantii Hans Seidel neaga si ei orice relatie financiara cu FCD, mentionand ca „probabil este vorba despre Konrad Adenauer”.

Interesele Germaniei in Romania

Acestui joc al declaratiilor se adauga si afirmatiile lui Mircea Platon, asistent universitar si doctorand in istorie la Universitatea din Ohio, care – complet independent de informatiile obtinute de Eugen Anca – mentioneaza intr-un articol pe tema expansiunii influentei germane in UE, „şi mai ales în periferiile mai slab dezvoltate economic”, ca „in România, fundaţiile Hans Seidel şi Konrad Adenauer sunt implicate masiv în susţinerea Institutului de Studii Populare al PDL şi a Fundaţiei Creştin Democrate (PDL)”.

Platon se intreaba daca nu cumva „FCD e un nou exemplu de tun al oligarhiei noastre şi de înţeleaptă investiţie tactică germană”, in care „Baconsky câştigă acum şi Germania câştigă pe termen lung”. Fara sa fie la curent, in acel moment, cu ping-pong-ul pe care il fac autoritatile romane cu subiectul soldului.

Cert este ca prezenta Fundatiilor Konrad Adenauer si Hans Seidel in actiunile Institutului de Studii Populare via PDL si ale Fundatiei Crestin Democrate s-a intensificat in ultima vreme, dupa cum rezulta de aici. Mai mult, Hans Seidel a organizat in noiembrie, la Bruxelles – in colaborare cu MAI – o masa rotunda pe tema „progreselelor României pentru aderarea la Spatiul Schengen”, obiectiv principal al presedintelui Traian Basescu. Iar un viitor presedinte „anexat” valorilor crestin-democrate si sensibil la interesele Germaniei, dar si fidel presedintelui Basescu este mult mai util ambelor parti decat negocierea diplomatica, in camp deschis, a returnarii catre o Romanie extrem de indatorata si slabita economic a unei datorii comerciale, dar si morale, de zeci de miliarde de euro.

 

1.

Creanta germana: Romania nu e interesata sa recupereze 19 miliarde de euro

Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Autoritatile de la Bucuresti par complet neinteresate de acest subiect si il evita cu obstinatie. Chiar daca, recent, Guvernul a primit oferta de a vinde creanta unor „institutii financiare internationale”.

2.

Germania a evitat plata datoriilor de razboi, dar a uitat de creanta romaneasca

Contrar perceptiei generale, Germania nu a platit decat selectiv si sporadic despagubiri de razboi la finalul celei de-a doua conflagratii mondiale, fiind protejata in mod deliberat de tratatele de pace. O slabiciune de formulare face, insa, ca Romania sa fie astazi singurul stat in masura sa ridice pretentii – explica Radu Golban, intr-un interviu exclusiv pentru CorectNews.

3.

Istoria unei datorii istorice: cliringul germano-roman

In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana. Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat.

4.

Basescu-Merkel: scenariul pactului secret

Traian Basescu s-ar fi angajat sa nu abordeze chestiunea datoriei germane in timpul mandatului sau in schimbul sustinerii din partea Berlinului pentru aderarea Romaniei la Schengen. Dezvaluirea vine de la Eugen Anca si invoca drept sursa un consilier prezidential care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Un asemena targ ar echivala, insa, cu renuntarea la creanta in valoare de peste 19 miliarde de euro, fiindca datoria se prescrie in octombrie 2012.

5.

Autoritatile de la Bucuresti se fac ca n-au habar despre creanta germana

Ministerele de resort, Presedintia si Banca Nationala refuza sa faca orice fel de comentariu referitor la subiectul creantei.

(Sursa: http://news.corect.com/

Anunțuri