Ştirea a apărut pe Mediafax.

După ce, la începutul anului, Arhiepiscopia Bacăului şi Romanului a primit în dar din partea Ministerului Apărării Naţionale două Mig-uri, iată că prelaţii acestei Arhiepiscopii s-au hotărât să vină în ajutorul enoriaşilor care se află la capătul drumului. În acest sens au scos o trusă de înmormântare. Şi,  ca orice produs ce are nevoie şi de promovare, trusa are şi un motto: ” Fericită este calea pe care mergi astăzi, suflete…”

Ca şi trusa de prim-ajutor, trusa de înmormântare nu ar trebui să lipsească din nicio casă. Este un pachet utilitar, aşa cum l-au numit chiar preoţii. Trusa costă 25 de lei şi a fost lansată deja pe piaţă în toate bisericile care aparţin de Arhiepiscopia Bacăului şi Romanului, iar după unele informaţii, circa o mie de truse au fost puse în vânzare.

În cutie se află o icoană sfinţită a Maicii Domnului, o cruce mică de ceară, un toiag de ceară, tămâie, cărbune pentru tămâie, căţuie pentru tămâiere, precum şi un îndreptar de înmormântare.

–––––––––––––––

Doua lucruri sunt de comentat aici.

Mai întâi, pe surse, semnalul. Sau semnul… Traficul de armament al statului român nu se mai poate face prin ministere. În consecinţă, se face prin … Biserică! Avem doua MIG-uri, era mesajul. Şi alte aferente. Pe-aici e calea. Adevărul şi viaţa. nu. Dacă doriţi (punctul doi) înmormântarea. Aici avem deja experienţă în a vă lua banii. E scumpă înmormântarea ortodoxa. Nu ca la dracii ăia de sectanţi, preocupaţi de marketing (care baptişti şi adventişti nu iau nici un ban pentru serviciul ecleziastic).

Revin la ideea cu 99 de teze… Şi la pilda cu salvamarii. Ideea era următoarea: Nişte idealişti au vrut să salveze oamenii care sunt aproape de înec. Au făcut o baracă pe malul mării, unde îi aduceau pe salvaţi. Cu timpul, tradiţia s-a înstăpânit. Coliba a devenit vilă. Tablourile întemeietorilor pe pereţi. Covoare scumpe pe jos. Nasol! Ăştia scoşi din apă cam borăsc, pătează covoarele şi pereţii, e nevoie de tămâie. E scumpă, la fel ca şi prânzul.

Alţii, noi idealişti, s-au rupt de vilă şi au făcut o colibă alături. A devenit şi ea vilă, în sute de ani. Apoi încă o colibă. Şi încă una…

Istoria bisericii creştine poate fi rezumată astfel: un şir de vile şi o colibă.

Nu daţi bani vilelor. Se pricep să vi-i ia. Daţi la sărmani.

Anunțuri