Prin structura ei, furnica munceşte ca proasta. Râma mai mult zace. Nu ştiu cum se face, dar râma ajunge mereu şefa furnicii. Când i se îngăduie după lege furnicii un concediu de odihnă, râma incompetentă se panichează şi pune mâna pe telefon ca să sune furnica, să se scoată din incompetenţă. Râma e abilă. E mai bine plătită, deşi nu face nimic altceva decât să bea cafele şi să pună furnica la muncă. Dar se descurcă bine, burta îi e plină, telefonul e ultimul răcnet, maşina e la fel, de regulă prin banii contribuabililor-furnici, adică fraieri.

Dar cu greierul, soţul furnicii, ce vă faceţi? Că are blog şi vă fute muma-n cur!