„Ca să zic … ce…?”

Atât a găsit un „jmecher” securist, bogat pe banii Ţării, incult, degrabă vărsătoriu de vieţi de pensionari, să zică de Ziua Regelui. Un alt incult gafangiu, numărul 3 în stat,  găseşte ca alibi Careiul. Taman ultima bucată de pământ udată de sângele soldaţilor care au ţinut cu preţul vieţii să-i facă astfel un cadou Majestăţii Sale de Ziua lui! Piticania, cireaşă pe tort, greşeşte şi anul: 1945 în loc de 1944… (adică Europa sărbătorise pe 9 mai încheierea războiului iar noi încă ne eliberam în octombrie…) Bagaboanta nr. 4 şi-a găsit treabă prin Asia dincoace…

Ruşinos e că patriarhul n-a catadicsit nici el să-şi arate tresele. Avea praznic năpraznic. Cu grecii, la încălcat voios de porunca a doua şi de toate poruncile bunului simţ. Ce să-i faci?… Ordenul e orden. (mă întreb dacă i-a trimis fratelui de sânge, care e sărac lipit, măcar oasele de la friptane)

Fugiţi! Cât mai puteţi. Azi n-aţi avut vlagă nici măcar să salvaţi aparenţele. Sunteţi urâţi şi cu IQ redus.

Azi a vorbit un Bărbat. V-a arătat cât de viermi sunteţi.

Anunțuri