Parafrazez din memorie, dintr-o introducere a unui Microbist jurnalist, unic, superb. (rostesc Ioan Chirilă) „Am fost invitaţi la o demonstraţie a echipei naţionale de gimnastică a României. Frumos. Paralele, bârne, sol, sărituri. Frumos. Trece o juma de oră. Apoi o oră, Apoi încă o juma de oră. Admirabile, fetele. Dar… Şi atunci am auzit o voce dintre noi, răspicată ca un tunet: „ŞI LA POARTĂ CÂND TRAGEŢI?!”

Relevant, nu?

Nu e sport ca fotbalul. Fireşte, ne uităm şi la alte „trasuri la poartă” (handbal, hockey, polo etc.) Problema cu celelalte e că nu au cum să aprecieze un 0-0. Dacă vezi un scor de 23-21 e bine, presupunând că au câştigat ai tăi. Dar care e diferenţa între acele goluri stereotipe?…

Asta e. Fotbalul e fotbal. E rege.

Anunțuri