Acest blog a pornit sincer, liber, dezinteresat. Aşa şi va dăinui sau va pieri, pe limba lui. Îmi place să cred că va dăinui.
Era timpul să zic asta…


Şi adaug, ca să completez scurta prezentare şi ca să evit neînţelegeri. Sunt un păcătos de neoprotestant care se încăpăţânează să ţină de firul cu plumb (nu am alt Adevăr certificat decât Scriptura, deşi – plin de ego fiind, cred şi în alte cărţi bune sugerate de Alma Mater, precum şi în ceea ce gîndesc eu, cu capul meu, mai înainte de ce gândesc alţii cu capul lor). Iubesc America cu corniţe de miel , acea „Americă profundă” din „Forrest Gump”; iubesc Poporul Ales (Israel), ca mlădiţă a Neamurilor (sunt circumcis doar la inimă, nu şi fizic), cred în Judecata de Apoi şi în Apocalipsă (etimologic N.B.), iubesc Creaţia DOMNULUI, nu dau doi bani pe mecanica cuantică şi pe evoluţionism etc.. Ştiind că Pământul se învârte în jurul Soarelui, pun întrebări de bun simţ, cum ar fi că de ce pe calendarele de perete de la NASA scrie „soarele răsare la xx:xx”, că de ce avem încă în vocabular cuvântul „Răsărit”. Sau „Apus”, dacă tot e vorba de Apocalipsă.
Politic vorbind, pe urme religioase, vreau un Rege, nu o republică. „Facă-se voia Ta, vie Împărăţia Ta”. Nu bezmeticia noastră „democratică”, chestie de suportabilitate (Winston Churchill: „Democraţia este un sistem politic foarte prost, dar altul mai bun nu există!” – mare Om Winston, care a ştiut să promită doar Blood, Sweat and Tears, ţinând Anglia cu fruntea sus. La fel şi Margaret, la fel şi Cameron: nu pun botul la euroshit.
Suntem puţini. În toată lumea. Să rezistăm.

Anunțuri