Fireşte, sună bine… Umanitatea… Să ne iubim, să împărţim avuţia comună, avem o singură planetă etc. Avem un patrimoniu comun…
Dar, ce? Ne-am tâmpit până la a uita înţelesul cuvintelor? „Patrimoniu” trimite la „umanitate” şi nu la patrie, la tradiţii, proprietăţi private? Atât de mare e confuzia? – încât să ajungem să uităm ce e omul care vrea să conducă totul? Şi ce e în inima lui coruptă?
Să ascultăm Cuvântul! Iată: „Tot pământul avea o singură limbă şi aceleaşi cuvinte (…) Hai să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume (…) Şi DOMNUL S-a coborât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Şi DOMNUL a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat (…) Şi DOMNUL i-a împrăştiat de acolo pe toată faţa pământului; aşa că au încetat să construiască cetatea. De aceea cetatea a fost numită Babel, căci acolo DOMNUL a încurcat limba întregului pământ; şi de acolo DOMNUL i-a împrăştiat pe toată faţa pământului. (Gen. 11:1-9 passim)
„El a făcut fiecare neam de oameni dintr-un singur sânge, ca să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat timpuri rânduite şi hotare locuirii lor, ca ei să caute pe Dumnezeu şi, bâjbâind, să-L găsească, măcar că nu este departe de fiecare dintre noi. Căci în El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa (…) Dumnezeu deci, trecând cu vederea timpurile de neştiinţă, porunceşte acum tuturor oamenilor să se pocăiască, pentru că a rânduit o zi în care va judeca după dreptate pământul locuit, prin Omul pe care L-a rânduit şi despre care a dat tuturor o dovadă de netăgăduit prin faptul că L-a înviat dintre cei morţi.” (F.A. 17 passim)
„În nimeni altul nu este mântuire, căci nu e sub cer alt Nume dat oamenilor întru mântuire” (F.A. 4:12)
„Mai întâi să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, umblând după poftele lor şi zicând: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci, de când au adormit părinţii noştri, toate rămân aşa cum erau de la începutul creaţiei.” Căci ei în mod voit uită că odinioară erau ceruri şi un pământ scos, prin Cuvântul lui Dumnezeu, din apă şi prin apă, şi că lumea de atunci a pierit tot prin apă, înecată de Potop. Iar cerurile de acum sunt păzite şi păstrate, prin Cuvântul Său, pentru focul din ziua de judecată (…) (2 Pt.3 passim).
Aşa că nu dau doi bani pe Noua Ordine Mondială. Adică să ascult de „umanitate” şi nu de DOMNUL Dumnezeu?