Si din nefericire unii sunt apropiati de ai nostri. Regretul este imens cind experimentul da aceleasi rezultate in romana, nefiind nevoie de o demonstratie in engleza sau latina
In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania: insemnari de Dan Ungureanu
10May2010 Filed under: dosare, dezbateri, controverse, sensuri si nonsensuriAuthor: Cultura
In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania
DAN UNGUREANU
Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :
Pluralul lui viu nu evi, ci vii. verbul a lua nu se scrie i-au. obijnuit e incorect.Ii nu se scrie despartit, i-i.
sa de-a e incorect (corect e sa dea). Nu se zice propiu, ci propriu.
them nu poate inlocui their. No se poate spune them mother in loc de their mother.
intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster).
combinated nu exista in engleza.
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
writted e incorect in loc de wrote.
poetry nu e identic cu poem.
lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec.
roman nu exista in engleza, corect e novel.
disapointness nu exista, corect e disappointment.
beautifuly thing e incorect.
tryed e incorect.
gaves nu exista (give sau gave).
tooked place e incorect.
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem.
Shackspear nu se scrie astfel.
Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni.
Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.
Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).
Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.
Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, www.referate.ro.
O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente.In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat”
presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel.
Universitatea zulusa
Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500, linga Universitatea din Szeged , (populatie 166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si Sri Lanka . Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323.
Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban , cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului).
Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina . Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine.
(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste.
Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sint secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc“.
(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsite si sa nu savirsesti lucruri de deplins.
Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a plinge, dar nu inseamna ca plinsul o si face eficienta“.
(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru il pui mai presus“.
(Toma de Aquino,De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…“ – …ca transparenta la aer…
Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana in arama…“.
Un om care confunda a neglijacu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura latina .
Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara , conduce doctorate in limba si literatura latina .
Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitareface conducatori de doctorat in gluma.
Sint un excelent prooroc.
Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.
Coda
Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.
Amstat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950.
Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.
Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.
Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc intr-un haos.
Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.
Fac inca patru profetii :
Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.
Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus.
Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina
–
Pingback: Despre Şcoală « Amalgammax's Blog
Anda a spus:
Intr-adevar este trist ce se intampla in invatamantul romanesc, insa ar fi bine ca macar din cand in cand sa ne asumam, fiecare din noi, o parte din vina. De ce au ajuns acesti „studenti” in anul III? Cine este de vina ca ei au promovat an dupa an si examen dupa examen? Cine le-a predat timp de 3 ani literatura si limba engleza si romana de s-a ajuns la aceasta performanta?
gogu a spus:
E foarte trist si adevarat!
Din pacate, nu ministrii sunt vinovati ci fiecare om din sistem
In anul 1990, profesoara de romana a fiicei mele, pe atunci eleva in clasa a V a, ne-a spus oficial, in sedinta cu parintii: „predam dupa cum suntem platiti”, si atunci nu incepuse nici o reforma si erau aceeasi profesori de dinainte de 1989 si era acelasi sistem de salarizare in Romania
Anul 1990 a fost de fapt anul in care a inceput iesirea la suprafata a mizeriei din noi, izbucnirea buboiului latent in fiecare din noi, sadit si cultivat de regimul comunist, care timp de 50 de ani a distrus valori si a format oportunisti si falsi intelectuali, care o data lasati liberi au improscat mizeria
Din pacate, nu stiu ce viitor se mai poate cladi pe aceata cloaca!
Felix-Gabriel Lefter a spus:
@teddy
Sunt de acord cu tine, dar doar până la un punct. Diamantele nu sunt diamante până nu sunt şlefuite. Aparent, toţi elevii sunt strungari. Dar poate ca sunt , potenţial, şi altceva. La ce mă pricep eu, am populat facultatea de Filosofie cu ceva persoane, acolo unde am mirosit un ceva anume. Elevi sau eleve, la sala de clasă sau la meditaţiii. Şi sunt mândru de ei toţi.
teddy a spus:
sunt = sint si ambele sunt permise … dar asta nu e treaba mea ci a unora de la academia romana probabil …
o chestie de retinut … invatamantul e praf totusi doare foarte tare nu ca merge pe pile ci ca nu e facut ca sa te ajute …
am terminat facultatea cu aproape 5-6-7 pe linie … am avut materii la care ma duceam si luam 10 fara sa stiu o boaba … soarta … insa eram cinstit cu profesorii .. ma intrebau din scurt .. ce vrei sa faci mai departe ? … le raspundeam clar si raspicat … nu ce predati dvs ! … si ma treceau … dar ! am fost cinstit … am urmat o alta cale iar ceea ce predau dansii nu imi era de folos … nici macar pentru cultura generala … pentru ceea ce am vrut sa fac mai departe am tras tare de acasa in principal, la scoala deja in ultimii ani profesorii nu mai erau la curent cu noutatile si n-aveam chef sa pierd timpul cu ei sa le explic ca sunt retarzi si ca predau materie veche din anii 70 cand eram in anul 2004 …
ce solutii vad eu de exemplu ca sa se redreseze ?
1. iei elevul si il privesti in ochi … ba copile tu ce vrei sa te faci ? … nu exista profesia cocalar, hai sa vedem daca esti in stare de altceva … dar relatia asta merge nu pe fitze, nu pe jmekerii, nu pe shushanale …
2. iei proful si il privesti in ochi … ba tata, copilul asta vrea sa fie strungar … esti capabil sa il pregatesti au ba ?
atat timp cat sistemul permite admiterea unui copil cu visuri de strungar sa intre la conservator pentru ca a facut meditatii cu rectorul cam asta e viitorul …
partea nasoala la romani e ca luam totul la misto iar 1+2 merg doar daca esti sincer si daca exista si incredere si respect intre elev si profesor … n-am dat si nici nu dau doi bani pe profesorii care veneau sa ia o leafa la facultate … ii voi tine minte insa toata viata pe toti profesorii care veneau la scoala ca sa ne invete ceva … incepand cu educatoarele de la gradinita, invatatoarea din 1-4, profele de mate, engleza, chimie si fizica din generala, diriga si proful de fizica din liceu si cativa asistenti (si subliniez asistenti) din facultate …
Vasile a spus:
Nu am tradus carti si tocmai de aceea este trist pentru autorul textului sa fie criticat de un „profan”, si dupa cum vedeti nu am avut nici un comment despre diacritice din moment ce nici eu nu le folosesc tot din comoditate. Este foarte greau sa iti dai seama despre cine ar fi autorul initial al textului din moment ce nu am vazut semnalizat nicaieri ,…totusi din moment ce postarea este pe blogul dumneavoastra ma astept sa va asumati raspunderea pentru greselile din orice text postat.
ma doare capul a spus:
@Vasile: Si poate ca ar fi mai productiv si mult mai relevant daca ne-am concentra asupra continutului si subiectului dezbatut in loc sa jucam sportul favorit al romanilor: „sunt mai bun decat tine si trebuie neaparat s-o arat”. Asta daca tot pomenim de pai si baobab.
Cat despre remarca dvs: toate facultatile private pot pregati profesori; orice absolvent poate preda, cu conditia ca acesta sa fi urmat si un modul psiho-pedagogic.
Nu ma pot abtine sa nu remarc o sensibilitate la subiectul „universitate privata”. Am predat la una si, exact ca in universitatile de stat, exista un procent mic de studenti care cat de cat invata si o masa covarsitoare de studenti mediocri. Asta in cazul in care mai pot fi numiti „studenti”, pentru ca nu mai merita demult apelativul. A fi student presupune macar dorinta de a invata; or ea nu mai exista la noi, a fost inlocuita cu obsesia „sa am hartia, domn’e!” si “ sa trec, acolo”.
Atunci cand esti studenta la o facultate de turism si ma intrebi cu ochi mari si inocenti daca Amsterdamul este oras sau tara, as zice ca am depasit starea de „criza” din invatamant si ne tavalim deja in plin dezastru. Iar acesta este un exemplu minor; pot oferi multe altele similare celor date de dl. Ungureanu avand in vedere ca sunt si eu profesor de limba engleza in invatamantul universitar.
Sincer, nu stiu exact cum am putea iesi din situatia in care ne aflam si nu am de gand sa pretind ca pot oferi vreo strategie viabila in acest sens. Un lucru este cert insa: ar trebui sa incepem, exact cum a spus si dl. Ungureanu, prin a limita accesul la invatamantul superior si a reintroduce obligativitatea examenelor de admitere serioase. Am inlatura astfel presiunea exercitata asupra bacalaureatului de a oferi note mari (sarmanul a ajuns o gluma impanata de fraude) si am avea astfel sansa de a primi absolventi de liceu care sunt motivati sa invete si au cat de cat cunostintele minime necesare invatamantului universitar. Obsesia aceasta generala “trebuie sa am o facultate” trebuie sa inceteze. Avem prea multi studenti, comparativ cu multe tari, si degeaba, daca e sa ii comparam cu numarul absolventilor cu adevarat competent scosi pe piata muncii. Nu toata lumea are nevoie de o diploma de licenta, oameni buni, pentru a avea o cariera/profesie potrivita inclinatiilor si aptitudinilor (sic!) personale.
Sau ca sa fiu cinica si sa il citez pe profesorul meu de istorie din liceu: „Tara are nevoie si de prosti. Chestie de echilibru”.
Felix-Gabriel Lefter a spus:
@mă doare capul
Bună sugestia cu limitarea accesului la învăţământul superior. Şi, aş adăuga, diferenţa între facultăţile de stat şi cele private o fac doar profesorii (nici aici criteriul nu e absolut). Marea majoritate a studenţilor nu ştiu ce caută acolo, în afară de amânata patalama.
Eu mă mândresc cu faptul că am facut facultatea cu dragoste, dedicaţie, bucurie, fericire, fără să mă intereseze vreo carieră.Au fost cei mai frumoşi 5 ani din viaţa mea, tăbăcind cu blugii mei atât amfiteatrele cît şi bibliotecile. Era o vreme fericita, cand bursa – 800 de lei prin 92 – îţi permitea să cumperi mai multe cărţi decât puteai căra.
Sed fugit interea fugit irreparabile tempus, singula dum capti circumvectamur amore…
Vasile a spus:
Profetiile dumneavoastra sunt triste, totodata dumneavastra aratati cu nonsalanta paiul din ochiul studentilor fara a avea grija in a observa baobabul ce va impaianjeneste privirea.
Sunt („sunt” se scrie cu U nu cu I cum am vazut in textul Dvs de blogger) convins ca orice sudent dintre cei carora le-ati verificat lucrarile ar sti ca „vii” se scrie cu doi de „i” nu cu unul, dar poate din graba au omis un I….
Dumneavoastra care ati facut gramatica si in liceu si in facultate aveti cu siguranta cunostinte despre gramatica, superioare mie care am facut un liceu industrial si Facultatea de Stiinte Economice….totusi, nu pot sa ma abtin sa nu rad si sa ma intristez in acelasi timp de cat de stupid , prost scris si fals este blogul dumneavoastra…
Spuneti in postarea aceasta despre studentii de la facultatile private care sunt ca o boala in invatatmantul romanesc , as vrea sa stiu ce facultate privata pregateste viitori profesori in afara de cele de stat …la care ati invatat si dumneavoastra evident.
Totodata, va atrag atentia ca atunci cand criticati pe cineva ar trebui sa aveti grija sa nu fiti criticat pentru aceleasi greseli ….iata numai cateva dintre greselile gramaticale doar din postarea de mai sus:
„sint” se scrie sunt si am invatat asta la clasa a 4-a
„control paste” este copy paste…stiu ca nu e gramaticala, dar …e elementar
„sit” este de fapt site – limba romana nu este limba franceza unde denumirile se schimba intotdeauna
Universitatea se scrie cu U mare in contextul in care ati folosit cuvantul mai sus (adica : Universitatea Transilvania se scrie cu „U mare” ……ex: „Merg la universitate.) se scrie cu „u mic”…clasa a 2-a si ati gresit la majuscule in cel putin 10 locuri pe tot blogul.
„proroc” nu se scrie cu doi de „o”, in nici un caz…
„ca cel” este o e miroasitaore cacofonie eventual folositi „ca acela” …maxim clasa a 4-a
„invatamantul roman” este, de fapt, romanesc
Problema in invatatmantul romanesc este, de fapt, reprezentata de profesorii ca dumneavoastra, care nu sunt in stare sa isi verifice propriile lucrari care sunt postate pe bloguri publice si care pot influenta oameni …din intelegere, am omis greselile pe care le-ati facut din graba …desi dumneavoastra nu ati omis greselile facute in graba ale studentilor ….exista o solutie pentru linistea noastra …dati delete la blog si la postarile pline de greseli gramaticale care par ca elogiaza prostia din universitatile romanesti…
PS: delete se scrie intr-adevar delete si nu „Dilit” cum probabil ati scrie dumneavoastra!
Felix-Gabriel Lefter a spus:
#Vasile
Vă înşelaţi, dar nu e vina Dvs.cît e neglijenţa mea. Am obiceiul, dublat de lenea de a nu corecta, de a face copy/paste la ce mai găsesc pe net sau la ce îmi trimit unii amici, probabil la fel de neatenţi sau leneşi ca şi mine. Dacă e un text nesemnat explicit de mine, sau daca nu e la categoria „De-ale mele”, exista toate şansele să nu-mi aparţină, ca text.
Nu mă supăr şi nici nu pun la suflet – observaţiile sunt corecte. Dar sunt inexacte un pic. Poate şi un pic nepoliticoase, sau doar grăbite. De pildă, ca şi contra-exemplu, în anul doi de facultate aveam ambiţia sa scriu cu „ă”, „â” sau „î” nu doar din „a” sau din din „i” (nemaivorbind de „sunt””), ci şi din „o” şi din „e”. Fireşte, latina mea era imperfectă, aşa că Dl. Sorin Vieru, bonom, m-a sfătuit s-o las baltă cu moftul ăsta, că nu merge nici dacă aş fi latinist…Nici nu ai diacritice pe tastatură, la îndemână, pentru fântâna care vine de la „fontana”…
Cât priveşte „Dilit”, e chiar o jignire. Câte cărţi aţi tradus Dvs.?
Nae a spus:
Si ce era ma guccac…. dac-o luai pe romaneste? Tara arde si baba se piaptana. Adica vrei sa zici ca tu ai cartofi? Pai sa vedem pana cand?
guccattibitle a spus:
After a year, 77 percent online fedex next day delivery Noroxin of Turin saturday delivery overnight Luvox Many other cancers no prescription Ventorlin Drug Administration ups cod delivery Kamagra Soft for chronic myeloid leukemia, order prescription Himalaya Gasex Tabs about 80 percent order no prescription V-Noni and Gleevec order without prescription Himalaya Mentat Syrup of those receiving Tasigna – without prescription Zithromax results translate into buy generic Xeloda dasatinib and discount Tricor or lost their response buy legal drugs Silagra (Cipla Brand) be first-line treatment buy generic Ponstel chronic myeloid leukemia canadian online pharmacy Vasotec they have been shown order prescription Himalaya Geriforte Syrup Another expert, Dr. Marshall A. Lichtman, buy pills online Yagara Another expert, Dr. Marshall A. Lichtman, buy online Himalaya Geriforte Syrup one year of follow-up,” order cheap Asacol along with many prior observations online Serevent Cancer Center in Houston, order without prescription VPXL The safety of both drugs buy Carafate of the disease, fedex shipping buy cheap c.o.d. Noroxin said Dr. Charles L. Sawyers, canadian online pharmacy V-Noni to imatinib in the treatment
Augustin Man a spus:
Trist de adevarat!
As mai adauga doar ca atita timp cit OFICIAL (in DOOM2) se decreteaza
analfabetisme ca NICIO (conjunctie + articol nehotarit), ASAZA, INSALA si
multe altele, sintem condamnati la prostie (din engleza („doom”) si germana
(„dumm”)).
mambo a spus:
Superb comentariu! Atat de trist si de adevarat! Exista vreo solutie?
Toni a spus:
EVOLUŢIA ŞCOLII ROMÎNEŞTI
Studiul PISA
Concluzii ale analizei cauzelor
Anul 1940 – Învăţământul obligatoriu de 4 ani
Problemă:
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de producţie se ridică la 40 lei.
Calculează profitul.
Anul 1960 – Învăţământul obligatoriu de 7 ani
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 lei.
Costurile de producţie se ridică la 4 cincimi din preţul de vânzare.
La cât se ridică profitul ţăranului?
Se interzice utilizarea abacului!
Anul 1990 – Învăţământul obligatoriu de 10 ani
Un economist agrar vinde o cantitate de solanum tuberosum subteran cu o
sumă de bani B. B are mărimea 50. Din elementele B – b, rezultă că b=0.
Mulţimea costurilor de producţie P are o mărime cu 10 elemente mai mică decât mulţimea B.
Reprezentaţi mulţimea P ca mulţime–parte a mulţimii B şi haşuraţi mulţimea rezultantă R, potrivit următoarei întrebări: cât de mare e profitul?
Se interzice utilizarea minicalculatorului.
Anul 1995 – Învăţământul liber Waldorf
Desenează un sac de cartofi şi cântă în acest timp un cântecel.
Anul 2006 – Învăţământul incluziv
Un ţăran vinde un sac de cartofi cu 50 RON.
Costurile de produc?ie se ridică la 40 RON.
Profitul se ridică la 10 RON.
Să se sublinieze cuvântul cartofi şi să se discute despre el între colegii din medii culturale diferite.
Se interzice utilizarea armelor.
Anul 2010
un injiner agronom vinde un sag de gardofi cu 25 euro. gosdurile sund de 5 euro. profidul este de 20 euro. selegdeaza dermenul gardof si maileaza solutia in formad pdf la clasa 2a@scoala.euroba.
Onul 2015
sori, nu mai egzisda gardofi!
doar vrenci vraiz la mec donelts !
draiasga brogrezul!
Sfârşit(ul)!
(PPS de Lucreţia Şirinianu)
Felix-Gabriel Lefter a spus:
N-am bani de fugit în munţi. Poate nimeresc ceva prin Australia, cu vreo finanţare.
abatele a spus:
Nu uita ca tzara te vrea prost. Si daca se poate pâna-n gât în cocaina. Lumea s-a schimbat (Weatherman cu Nick Cage si Michael Cane un film care nu se poate pierde). si nimeni nu mai are niciun motiv sa piarda timpul cu etica, valori universale, sa întârzie doua trei generatii pentru a face avere, etc Uitati-va bine în jur: undeva Noe asteapta sa se suie în arca.